Pomul de Crăciun… brad?
26/08/2006
Tradiţia bradului împodobit de Crăciun ne-a fost adusă de coloniştii germani (saşi) veniţi în Transilvania, în perioada Evului Mediu. Pe meleagurile noastre se împodobeau vîrfuri de fag sau crengi de prun cu hîrtie creponată albă şi roşie, culori simbolice.
Conform cultului german pagîn, brazii împodobiţi cu panglici colorate aveau rolul de a îndepărta duhurile rele ce bîntuie în lume începînd cu solstiţiul de iarnă. Acelaşi obicei se practica în Alsacia şi Lorena, dar la Anul Nou. De asemenea, în unele părţi ruseşti, ajunul Crăciunului era sărbătorit în mijlocul unei păduri de brazi, cel mai frumos dintre aceştia fiind împodobit. Chiar în vremurile biblice, de grinda casei se atîrnau crengi de brad (crenguţe Iesse), simbolizînd atît genealogia lui Iisus, cît şi Pomul Raiului, pomul din mijlocul Paradisului. De aceea acum se obişnuieşte să se cînte colindele de Crăciun în jurul acestui arbore împodobit.
În ceea ce priveşte vîscul, cultul său provine din America: simbol al nemuririi, cununi împletite din această plantă se atîrnau de candelabre sau se băteau în cuie deasupra uşilor.
În tradiţia autohtonă străveche, pomul de Crăciun era confecţionat din 3 nuiele de salcie, arbore sacru ce face legătura cu lumea de dincolo, care formau trei cercuri de mărimi diferite şi care erau suprapuse: unul la bază, unul la mijloc şi celălalt la partea superioară. Se treceau apoi sfori pe care erau înşirate boabe de fasole de culoare albă, simbolizînd puritatea şi fertilitatea. Aceste sfori erau decorate cu „floricele” din hîrtie creponată. Pomul astfel alcătuit şi împodobit era legat de uşă în aşa fel încît atunci cînd uşa se deschidea pentru a primi colindătorii, pomul să cadă pe masă. Mai tîrziu, aceluiaşi pom i se adăugau coşuleţe romboidale din paie de grîu, în care se punea busuiocul cu rol purificator.
În alte variante, pomul se confecţiona în cadrul a trei cercuri de răchită, prin destrămarea unei pînze ţărăneşti de cînepă, astfel avînd de-a face cu firul vieţii sau ghemul destinului. Pentru alţii, pomul Crăciunului era reprezentat de un scai cu frunze dese, ornat cu nuci. În cazul vîrfului de fag, simbol al fertilităţii, acesta era decorat cu panglici de hîrtie creponată colorată în roşu şi alb: roşu semnificînd viaţa, sănătătatea, puterea, iar albul, purificarea, curăţenia. Mai exista şi tradiţia împodobirii unei crengi de prun, sau a unei crengi de spini, în cazul celor săraci, cu nuci, mere – fruct miraculos, simbol al regenerării şi întineririi, colăcei, turtă dulce şi prune uscate.
