Riscuri şi oportunităţi în epoca spre care purcedem
26/08/2006
Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie, iar asta se poate observa cu ochiul liber. Nu numai în cazul României, ci la nivel global. Iar cataclismele naturale care au început să apară ne conduc într-o lume plină de nesiguranţă. Vechi sisteme încep să fie desfiinţate de cercetările şi descoperirile ştiinţifice. Iar toate acestea din simplu motiv că tocmai trecem din epoca Peştilor în epoca Vărsătorului.
Conform filosofiei platoniciene, această epocă a început în jurul anului 1950 şi se va termina în jurul anului 4110. În raport cu celelalte epoci ale unui an platonic (care durează 25 920 ani tereştri) reprezentate într-o sinusoidă precum cea din figură, epoca vărsătorului se află într-un moment de răscruce, în partea inferioară a unui astfel de ciclu. O astfel de parte inferioară reprezintă apogeul materialismului, iar una superioară apogeul spiritualismului. Un aspect aparte ce caracterizează epoca în care ne aflăm, epocă influenţată de planetele Uranus şi Saturn ca şi semnul zodiacal aferent, constă în oportunitatea de a evolua foarte rapid, după cum o indică şi verticala ce poate fi trasată din acest punct. Însă, în egală măsură, există riscul stagnării în mediocritate şi ieşirea din ciclul istoric pentru a rămâne la un nivel inferior, materialist, aşa cum o arată dreapta orizontală aferentă aceluiaşi punct. Totul depinde însă de noi, modul în care vom trece peste această perioadă de răscruce a istoriei omenirii, dacă vom evolua sau dacă ne vom îndrepta spre ceva şi mai rău.
Printre caracteristicile epocii vărsătorului se numără şi cea de individualizare, de remarcare a fiecărui individ în parte, cât şi a minorităţilor, tendinţă ce se poate observa deja. În acelaşi context se remarcă independenţa, libertatea, emanciparea, inventivitatea, influenţe ale lui Uranus, care pot duce la o dezvoltare remarcabilă din punct de vedere intelectual şi la progrese în domenii ca ştiinţa, arta, tehnica, politica, cercetarea ş.a.m.d. dar, în acelaşi timp, la tiranie, fanatism, egoism. Preţul independenţei şi al libertăţii trebuie conştientizat prin asumarea responsabilităţii pentru alegerile făcute şi pentru faptele comise. Pentru fapte, în special, căci, sub influenţa lui Saturn, ar trebui să fie o epocă a timpului şi a faptelor concrete, a acţiunii, chiar actul mistic nemaifiind unul contemplativ, ci unul făcut cu bunăvoinţă şi eficienţă.
Dar până la posibilitatea de a accede la o etapă superioară, există o serie de circumstanţe, obstacole ce ar trebui depăşite. În primul rând, în mod paradoxal, într-o epocă numită de oameni ca fiind a comunicării, tocmai comunicarea intră în impas. Iar această tendinţă este şi acum lesne de observat: deşi există tot mai multe mijloace de comunicaţie iar tehnologia evoluează, oamenii încep să fie tot mai retraşi, îşi pierd încrederea în semeni, devin neîncrezători, reci şi suspicioşi. Nici relaţiile interumane nu mai au valoarea şi profunzimea pe care o aveau cândva, prietenia tinde să devină circumstanţială, bazată pe interese, iubirea – doar o exacerbare a instinctelor, iar familia – o simplă formalitate. Din această cauză oamenii sunt tot mai nesiguri oriunde s-ar afla, aşa că încearcă să migreze în căutarea unei vieţi mai bune şi, mai ales, mai sigure. Astfel se pot explica migraţiile masive dintr-o ţară în alta, dintr-un oraş în altul şi, mai ales, tendinţa de retragere a unor indivizi în cartiere marginale sau chiar în sate. În plus, modificarea caracteristicilor climaterice poate fi pusă tot sub semnul vărsătorului: răcirea climei (datorată, în mod paradoxal, şi efectului de seră care duce la topirea gheţarilor), calamităţi naturale frecvente (cutremure, inundaţii, taifunuri şi intensificarea ciclonilor, secete, trezirea unor vulcani ce păreau stinşi etc.), fenomene ce pot fi deja observate. În ciuda stării de război permanente şi a crizelor sociale (tot mai multe crime, sinucideri, depresii şi consum de droguri), oamenii ar trebui să fie uniţi şi să lupte împreună pentru recâştigarea virtuţilor spirituale şi a valorilor morale, pentru solidaritate, prietenie, relaţii umane profunde, fraternitate şi să înţeleagă autenticitatea afirmaţiei „Ai doar ceea ce nu poţi pierde!”. În caz contrar se va produce însingurarea oamenilor, iar consecinţele ar putea fi dezastruoase pentru omenire.
În orice caz, una din trăsăturile definitorii ale epocii vărsătorului este distrugerea formelor vechi şi crearea unora noi, obiectivul fiind înlăturarea a tot ceea ce nu este autentic, solid, ferm, durabil. Oportunitatea omenirii în momentul actual constă în şansa renaşterii unei atitudini filosofice faţă de viaţă şi lăsarea în urmă a predominanţei materialismului, prin solidaritate, muncă, comunicare şi altruism, toate acestea nemaifiind o utopie, ci devenind fapte concrete. Ieşirea cu succes din evul mediu în care ne aflăm stă în mâinile noastre şi noi suntem singurii responsabili pentru viitorul nostru. Eroii basmelor şi legendelor pot redeveni realitate daca noi chiar ne dorim aceasta şi acţionăm în acest sens!
